31 august 2014 Ziua Limbii Române

Anul trecut, biografia lui Creangă , Un bulgăre de humă (regia lui Nicolae Mărgineanu) , un film documentar despre Eminescu, Truda întru cuvânt (regia Anca și Laurențiu Damian), și Scrierea limbii latine (regia Anghel Dumbrăveanu , cineast din Basarabia) ilustrau printre alte momente de mare artă, omagierea de către cineaști a Limbii române.

Anul acesta, Uniunea Cineaștilor (Președinte, prof. univ. dr. Laurențiu Damian)a lărgit considerabil dimensiunile sărbătoririi Limbii române prin organizarea unor proiecții retrospective a celor mai importante ecranizări din literatura națională (peste 40 de titluri, la cinematograful Studio, intrarea este liberă), prin inițierea primului Festival competitiv național de ecranizări, prin invitarea cineaștilor din Republica Moldova Sergiu Prodan și Viorica Meșină, care, cu ani în urmă, au ecranizat unul dintre cele mai interesante romane din perioada interbelică, Patul lui Procust de Camil Petrescu, de la a cărui naștere s-au serbat recent 120 de ani. Filmul acesta a fost proiectat în seara zilei de 31 August.

Vernisajul unei expoziții (la Galeria de artă a Uniunii Cineaștilor de la cinematograful Studio), momente muzicale susținute de virtuozi instrumentiști. dar și workshopurile dedicate relației literatură – film, au completat amplul program al sărbătoririlor Limbii române de către breasla cineaștilor, care s-au inspirat copios din opera colegilor de artă, de artă a cuvântului.

În istoria mai mult decât centenară a filmului românesc aportul scriitorilor a fost masiv încă de la începuturi. Primul film istoric de ficțiune Independența României se bazează masiv pe versurile ciclului Ostașii noștri de Vasile Alecsandri. Corneliu Moldovanu, Emil Gârleanu, Alexandru Macedonski , Liviu Rebreanu se numără printre primii scenariști ai tinerei arte. Tudor Arghezi se află printre primii comentatori ai artei a șaptea.În perioada interbelică zeci de scriitori și-au văzut operele ecranizate, nu întotdeauna foarte fericit, de către regizori români sau străini (romanele semnate de Rebreanu sau Sadoveanu fiind printre victimele acestora). Până în 1950, cel mai valoros film românesc de ficțiune va rămâne ecranizarea piesei O noapte furtunoasă (1943) realizată de marele regizor Jean Georgescu.

Patru decenii de cinema socialist nu îndepărtează scriitorii de lumea filmului, ba dimpotrivă, mulți dintre ei devenind scenariști angajați la Studiourile București, producători delegați, comentatori sau chiar regizori (vezi cazul lui Nicolae Breban, Gheorghe Anca, Romulus Lal, Dumitru Matală,Constantin Stoiciu, Horia Pătrașcu, Coman Șova, Vasile Răvescu, etc.). Până în 1990 peste 200 de filme au drept punct de plecare literatura contemporană sau clasică. Nici după 1990 situația nu este radical schimbată, mulți scriitori văzându-și operele transpuse pe ecrane, cele mai recente cazuri fiind ilustrate chiar de titlurile invitate la Festivalul național de ecranizări.

Printre acestea s-au aflat filmele O poveste de dragoste, Lindenfeld (regia Radu Gabrea, după Ioan T. Morar), Sunt o babă comunistă (regia Stere Gulea, după romnul lui Dan Lungu), Cartea șoaptelor (regia Andrei Măgălie, după romanul lui V.Vosganian), Efectul Genovese (regia Jon Gostin, după piesa Alinei Nelega), Funeralii fericite (regia Horațiu Mălăele, după romanul lui A. Lustig) etc.

Dar iată și premiile primei ediții a Festivalului național de ecranizări. Premiul pentru regie a fost obținut de Radu gabrea și Horațiu Mălăele pentru filmele O poveste de dragoste, Lindenfeld și Funeralii fericite.

Premiul pentru scenariu a revenit Ancăi Damian și scriitorului irlandez Phil O, Ceaillaigh pentru filmul O vară foarte instabilă și lui Adrian Lustig pentru scenariul filmului Funeralii fericite. Premiul pentru imagine a revenit operatorului filmului Domnișoara Christina, Radu Aldea.

Sperăm ca anul viitor Festivalul de ecranizări să aibă o mai marcantă participare internațională, dovedind că și pe alte meridiane raporturile dintre film și literatură pot fi complexe, profunde și pline de surprize, de cele mai multe ori, frumoase.

31 august a mai fost o importantă zi aniversară pentru filmul românesc. Cu trei sferturi de secol în urmă,la Veneția, în cadrul celui mai important festival internațional de film european, se prezenta Țara Moților, regia Paul Călinescu, operă ce urma să primească primul premiu internațional pentru palmaresul filmului românesc.

Călin Stănculescu