Premiile Academiei Europene de Film 2017

La Berlin s-a u sărbătorit la finalul anului trecut trei decenii de la înființarea Academiei Europene de Film. Cu acest prilej au fost decernate și premiile dedicate celor mai valoroase producții de pe bătrânul continent.

Câștigătorul detașat al acestor premii a fost filmul suedezului Ruben Ostlund, Pătratul care a primit distincțiile pentru cel miai bun film european, cea mai bună comedie, cel mai bun regizor, cel mai bun actor (Claes Bang), cel mai bun scenarist (Ruben Ostlund) și cele mai bune decoruri (Josefin Asberg).

Cred că dacă nu obținea Palme d,Or la Cannes Pătratul  lui Ostlund n-ar fi obțiunut atâtea premii europene, în competiție cu alte câteva pelicule, cel puțin la fel de valoroase, dacă nu chiar mai mult, cum ar fi   Loveless de Andrei  Zviaghințev, Despre trup și suflet de Ildiko Enyedi , 120 de bătăi pe minut de Robin Campillo sau Cealaltă parte  a speranței de Aki Kaurismaki.

Premiul criticilor europeni (FIPRESCI) sau pentru Descoperirea anului  a fost acordat filmului Lady Macbeth (Marea Britanie), regia – William Oldroyd. Premiul european pentru filmul documentar a fost câștigat de poloneza Anna Zamecka,  pentru Comuniunea, un film dedicat copiilor care datorită condițiilor precare de trai, cresc prea repede pentru a se adapta corespunzător lumii adulților.

Cel mai bu film de animație a fost declarat Loving Vincent, coproducție Polonia-Marea Britanie, regia Dorota Kobiela și Hugh Welchmann, care evocă viața și controversata dispariție a genialului pictor.

Premiul pentru scurtmetraj a revenit filmului de ficțiune spaniol Timecode, regia Juanjo Gimenez, povestea a doi bodyguarzi angajați la un parking. La această categorie a concurat și filmul românesc Scris/Nescris, regia Adrian Silișteanu.

Cea mai bună actriță a fost declarată interpreta eroinei din Despre Trup și suflet, Alexandra Borbeky.

Premiul Carlo Di Palma pentru cea mai bună imagine a fost acordat lui Michael Krichmann pentru filmul lui Andrei Zviaghințev Loveless. Premiul pentru cel mai bun montaj a fost acordat lui Robin Campillo pentru filmul său 12o de bătăi pe minut.

Cele mai bune costume au fost semnate de Katarzyna Lewinska pentru filmul SPOOR. Machiajul și coafura a fost recompensate  în persoana lui Leendert van Nimwegen pentru filmul Brimstone, iar premiul pentru muzică a revenit lui Evheni și Sașa Galperin pentru Loveless. Cea mai bună coloană sonoră a fost semnată de  Oriol Tarrago pentru filmul Chemarea monștrilor.

Premiul  pentru întreaga activitate cinematografică a revenit regizorului rus Alexander Sokurov (autorul filmelor Zilele eclipsei, Mama și fiul, Moloch, Arca rusească, Francophonia  etc.).

Pentru consacrarea  în lumea filmului mondial șipentru  întreaga operă a fost premiată actrița franceză Julie Delpy  (care a debutat la 14 ani în filmul Detectivul de Jean-Luc Godard). Roluri de referință în trilogia lui Krisztof Kieslowski, unul din primii laureați ai premiilor europene de film, Julie Delpy a mai colaborat și alți celebri cineaști precum Bertrand Tavernier, Agnieszka Holland sau Carlos Saura.

Premiul acordat celor mai buni producători a revenit sârbului Cedomir Kolar, iar Premiul publicului a fost acordat filmului Stefan Zweig – Adio Europa, regia Maria Schrader. La această categorie au mai concurat și filmul lui Cristian Mungiu, Bacalaureat sau La Pazza Gioia de Paolo Virzi  sau Comuna semnat de Thomas Vinterberg sau Cealaltă față a speranței, regia Aki Kaurismaki, filme văzute și apreciate în România.

Creată  în anul 1988 de către patruzeci de cineaști (regizori, actori sau producători) Academia Europeană a FilmuluiEuropa  șl-a avut drept prim președinte pe celebrul regizor de film și teatru  Ingmar Bergman.    Iată, de altfel, câteva nume de cineaști fondatori ai acestei prestigioase instituții europene  –    Pedro Almodovar, Lindsay Anderson,  Bernardo Bertolucci,Liliana Cavani, Claude Chabrol, Federico Fellini, Krzysztof Kieslowski, Louis Malle, Marcello Mastrianni, Giulietta Masina , Jiri Menzel, Nikita Mihalkov, Carlo di Palma, Fernando Rey ,Eric Rohmer, Fernando Rey, Jorge Semprun, Istvan Szabo, Paolo și Vittorio Taviani, Andrzej Wajda, Wim Wenders și Krzysztof Zanussi.

Conducerea actuală a Academiei este formată din Wim Wenders (președinte), Agnieszka Holland  și Marion Doring (directori executivi). În urma alegerilor din decembrie 2017, producătoarea Ada Solomon din România a fost realeasă  pentru următorii doi ani.

România  este înscrisă, de asemenea, la una dintre activitățile majore ale Academiei și anume, Premiul acordat de publicul tânăr, secțiune a premiilor anuale, care va avea o etapă la cel mai cunoscut și prizat festival i nternațional  găzduit la Cluj, TIFF.

Din păcate, România nu este înscrisă la una dintre cele mai importante activități ale Academiei și anume ,decernarea premiilor anuale. Este drept că țara cu cei mai mulți membri (613 -Germania) a găzduit această frumoasă festivitate de cel puțin 17 ori, în anul curent premiile urmând a fi acordate în orașul spaniol  Sevilla.

România se situează în a doua jumătate a clasamentului țărilor după numărul de membri (35).Or, Estonia și Letonia cu 18, respectiv 14 membri în Academie sun t țări care  au reușit să găzduiască în 2010 și 2014 ceremonia premiilor anuale ale EFA.

Anglia, Italia, Spania, Franța, Polonia, Elveția, Danemarca, Olanda și Suedia completează topul celor zece țări cu cei mai mulți membri  în EFA, între 279 și 128.

Printr-o mai mare implicare a Ministerului Culturii și Identității Naționale, a Centrului Național al Cinematografiei, a uniunilor de creație ce reunesc profesioniștii filmului românesc, chiar a uniunilor producătorilor de film, cu sprijin de stat sau independenți s-ar putea  corecta anonima prezență a României în cadrul EFA.

Succesele filmului românesc la marile festivaluri internaționale, prezența actorilor români în din ce în ce mai multe coproducții internaționale, nu neapărat cu capital prioritar românesc, îndreptățesc  cu prisosință  și o prezență mai vizibilă în Academia Europeană a Filmului.

Călin Stănculescu, membru EFA

Globurile de aur

Finalurile și începuturile anilor prilejuiesc decernarea multor premii pentru arta filmului. Dacă în decembrie asistam la premiile Academiei Europene de Film, unde suedezul Ruben Ostlund  a obținut șase distincții pentru filmul Pătratul, învingător anul trecut și la Cannes, unde a obținut Palme d,Or, privirea amuzantă și acidă a suedezului asupra iadului corectitudinii politice nu s-a mai bucurat de același succes la Globurile de Aur, care aflate la cea de a 75-a ediție au acordat premiul pentru cel mai bun film străin operei lui Fatih Akin In the Fade, cu Diane Kruger în rolul soției, care  răzbună uciderea bărbatului de către neonaziști.

Într-un fel Globurile de Aur prefațează și indică trendul spre care vor merge și premiile Oscar. Organizate la Los Angeles de către Asociația Presei  Străine de la Hollywood, care numără în jur de 1oo de jurnaliști, Globurile de Aur din acest an au fost mai degrabă funerare decât aniversare. Scandalul stârnit de acuzele multor actrițe la adresa unor celebri producători și actori de la Hollywood, nu a fost estompat de defilarea în negru a majorității competitoarelor. Vreo trei actrițe s-a îmbrăcat chiar în rochii provocatoare,cu culoarea predominantă roșu.

Dar, mai întâi premiile Three Billboards Outside Ebbing, Missouri, regia J.Martin McDonagh, ce evocă povestea unei mame care răzbună copilul violat și asasinat a câștigat patru premii (cel mai bun film dramatic, cea mai bună actriță – Frances McDormand, cel mai bun scenariu–J.Martin McDonagh, cel mai bun actor în rol secundar – Sam Rockwell). Cu 7 nominalizări filmul The Shape of Water, regia Guillermo del Toro, a câștigat premiile pentru regie și muzică –Alexandre Desplat. Filmul cucerise anul trecut și Leul de Aur la Veneția. Forma apei  evocă un experiment secret din America anilor 60.

La  categoria  comedie/musical   a triumfat Lady Bird, film recompensat și pentru cea mai bună actriță, Saoirse Runan, interpreta unei liceene ambițioase care dorește să evadeze dintr-o periferie urbană pentru a se afirma într-o metropolă cosmopolită.

Cel mai bun actor care a evoluat într-o dramă a fost declarat Gary Oldman, interpretul rolului Winston Churchill, din filmul  Darkest Hour (Ora decisivă). La categoria comedie/musical, cel mai bun actor a fost declarat James Franco, pentru rolul din The Disaster Artist, film ce evocă epopeea unui film ratat de la Hollywood (The Room de Tony Wiseau).

Aici se pare că și  juriul a dat-o în bară, actorul fiind imediat acuzat de hărțuire sexuală de nu mai puțin cinci partenere de platou.

Ceea ce a mai umbrit seara Globurilor de Aur a fost și prezența unei vedete de 101 ani la ceremonie- Kirk Douglas, acuzat apoi de unul dintre păcatele tinerețelor , și anume, de faptul că ar fi violat-o  pe actrița Nathalie Wood când aceasta avea 16 ani.

Scandalurile sexuale de la Hollywood, dincolo de numele producătorului Harvey Weinstein, implică și alți mari interpreți precum Kevin Spacey sau Dustin Hoffman, regizori celebri ca Roman Polanski sau Woody Allen  (acuzați de mai mult timp), acestea nefiind ultimele nume date în vileag de mișcarea Time,s Up.

Globurile de Aur prefațează atât premiile BAFTA (acordate în industria engleză de cinema), cât și premiile Oscar, unde de multe ori câștigătorii de la  Globuri au cucerit și un Oscar.

Dar iată și premiile criticilor de film de la Hollywood care oferă anual Critics,Choice Awards.

Three Billboards Outside Ebbing, Missouri a luat premiile pentru cea mai bună distribuție, cea mai bună interpretare feminină și cel mai bun actor în rol secundar. The Shape of Water a luat premiile pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cea mai bună coloană sonoră și cea mai bună scenografie (Paul Denham Austerberry și Shane Vieau).

Premiul pentru cel mai bun film horror/SF și cel mai bun scenariu original au revenit filmului Get Out. Cel mai bun film de ficțiune a fost declarat Wonder Woman, iar titlul pentru cea mai bună comedie a mers la filmul The Big Sick. Majoritatea filmelor câștigătoare la Globuri  și la Critics Choice Awards vor avea premierele românești în primele trei luni din acest an.

Cum și la noi se apropie decernarea premiilor Gopo sperăm că nu toată lumea va veni la patru ace în negru. Până atunci să vedem ce importante producții românești vom vedea în acest an.

Moromeții 2, în regia lui Stere Gulea, cu Horațiu Mălăele în rolul principal se va lansa spre sfârșitul anului, mai devreme fiind programate filmele lui Tudor Giurgiu  Apropierea, al lui Radu Muntean Alice T. și cel cu un nume cam lung (dar programatic)  Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari de Radu Jude.

Cu premiera mondială anul trecut la Festivalul internațional al filmului de la San Sebastian Proroca de Constantin Popescu va deschide seria premierelor românești în ianuarie.În februarie este programat filmul Soldații. Poveste din Ferentari de Ivana Mladenovici. Un alt debut în filmul de ficțiune de lungmetraj este asumat de Andrei Crețulescu cu Charleston.

Anca Damian revine pe ecrane cu un nou lumgmetraj Moon Hotel Kabul. Paul Negoescu va semna Never let me go, Ana Lungu Un prinț și jumătate, Nicolae Constantin Tănase Scurtcircuit. O mie nouă sute opt zeci și trei este premiera  semnată de Andrei Cohniar  Dragoste – Câine  premiera lui Florin Șerban.

Corneliu Portumboiu revine cu un nou documentar Fotbal infinit. Alte documentare vor fi semnate de Claudiu Mitcu – Procesul, Mona Nicoară – Distanța dintre mine și mine,Ana Dumitrescu – Licu. Ultimul titlu a câștigat premiul Golden Dove la Festivalul internațional de la Leipzig.

Cea mai îmbucurătoare știre este calificarea regizoarei Adina Pintilie în competiția filmelor de ficțiune de la Berlinală care începe în februarie.

Touch Me Not (Nu mă atinge) este o coproducție România-Germania-Cehia-Bulgaria-Franța, cu o distribuție internațională, ce evocă frica de intimidate a unei femei și a doi bărbați.Premiera mondială a filmului Adinei Pintilie, prima regizoare din România care atacă Ursul de Aur, va avea loc pe 22 februarie. Eu sunt sigur că un premiu va fi câștigat la Berlin.