Premiile Academiei Europene de Film 2017

La Berlin s-a u sărbătorit la finalul anului trecut trei decenii de la înființarea Academiei Europene de Film. Cu acest prilej au fost decernate și premiile dedicate celor mai valoroase producții de pe bătrânul continent.

Câștigătorul detașat al acestor premii a fost filmul suedezului Ruben Ostlund, Pătratul care a primit distincțiile pentru cel miai bun film european, cea mai bună comedie, cel mai bun regizor, cel mai bun actor (Claes Bang), cel mai bun scenarist (Ruben Ostlund) și cele mai bune decoruri (Josefin Asberg).

Cred că dacă nu obținea Palme d,Or la Cannes Pătratul  lui Ostlund n-ar fi obțiunut atâtea premii europene, în competiție cu alte câteva pelicule, cel puțin la fel de valoroase, dacă nu chiar mai mult, cum ar fi   Loveless de Andrei  Zviaghințev, Despre trup și suflet de Ildiko Enyedi , 120 de bătăi pe minut de Robin Campillo sau Cealaltă parte  a speranței de Aki Kaurismaki.

Premiul criticilor europeni (FIPRESCI) sau pentru Descoperirea anului  a fost acordat filmului Lady Macbeth (Marea Britanie), regia – William Oldroyd. Premiul european pentru filmul documentar a fost câștigat de poloneza Anna Zamecka,  pentru Comuniunea, un film dedicat copiilor care datorită condițiilor precare de trai, cresc prea repede pentru a se adapta corespunzător lumii adulților.

Cel mai bu film de animație a fost declarat Loving Vincent, coproducție Polonia-Marea Britanie, regia Dorota Kobiela și Hugh Welchmann, care evocă viața și controversata dispariție a genialului pictor.

Premiul pentru scurtmetraj a revenit filmului de ficțiune spaniol Timecode, regia Juanjo Gimenez, povestea a doi bodyguarzi angajați la un parking. La această categorie a concurat și filmul românesc Scris/Nescris, regia Adrian Silișteanu.

Cea mai bună actriță a fost declarată interpreta eroinei din Despre Trup și suflet, Alexandra Borbeky.

Premiul Carlo Di Palma pentru cea mai bună imagine a fost acordat lui Michael Krichmann pentru filmul lui Andrei Zviaghințev Loveless. Premiul pentru cel mai bun montaj a fost acordat lui Robin Campillo pentru filmul său 12o de bătăi pe minut.

Cele mai bune costume au fost semnate de Katarzyna Lewinska pentru filmul SPOOR. Machiajul și coafura a fost recompensate  în persoana lui Leendert van Nimwegen pentru filmul Brimstone, iar premiul pentru muzică a revenit lui Evheni și Sașa Galperin pentru Loveless. Cea mai bună coloană sonoră a fost semnată de  Oriol Tarrago pentru filmul Chemarea monștrilor.

Premiul  pentru întreaga activitate cinematografică a revenit regizorului rus Alexander Sokurov (autorul filmelor Zilele eclipsei, Mama și fiul, Moloch, Arca rusească, Francophonia  etc.).

Pentru consacrarea  în lumea filmului mondial șipentru  întreaga operă a fost premiată actrița franceză Julie Delpy  (care a debutat la 14 ani în filmul Detectivul de Jean-Luc Godard). Roluri de referință în trilogia lui Krisztof Kieslowski, unul din primii laureați ai premiilor europene de film, Julie Delpy a mai colaborat și alți celebri cineaști precum Bertrand Tavernier, Agnieszka Holland sau Carlos Saura.

Premiul acordat celor mai buni producători a revenit sârbului Cedomir Kolar, iar Premiul publicului a fost acordat filmului Stefan Zweig – Adio Europa, regia Maria Schrader. La această categorie au mai concurat și filmul lui Cristian Mungiu, Bacalaureat sau La Pazza Gioia de Paolo Virzi  sau Comuna semnat de Thomas Vinterberg sau Cealaltă față a speranței, regia Aki Kaurismaki, filme văzute și apreciate în România.

Creată  în anul 1988 de către patruzeci de cineaști (regizori, actori sau producători) Academia Europeană a FilmuluiEuropa  șl-a avut drept prim președinte pe celebrul regizor de film și teatru  Ingmar Bergman.    Iată, de altfel, câteva nume de cineaști fondatori ai acestei prestigioase instituții europene  –    Pedro Almodovar, Lindsay Anderson,  Bernardo Bertolucci,Liliana Cavani, Claude Chabrol, Federico Fellini, Krzysztof Kieslowski, Louis Malle, Marcello Mastrianni, Giulietta Masina , Jiri Menzel, Nikita Mihalkov, Carlo di Palma, Fernando Rey ,Eric Rohmer, Fernando Rey, Jorge Semprun, Istvan Szabo, Paolo și Vittorio Taviani, Andrzej Wajda, Wim Wenders și Krzysztof Zanussi.

Conducerea actuală a Academiei este formată din Wim Wenders (președinte), Agnieszka Holland  și Marion Doring (directori executivi). În urma alegerilor din decembrie 2017, producătoarea Ada Solomon din România a fost realeasă  pentru următorii doi ani.

România  este înscrisă, de asemenea, la una dintre activitățile majore ale Academiei și anume, Premiul acordat de publicul tânăr, secțiune a premiilor anuale, care va avea o etapă la cel mai cunoscut și prizat festival i nternațional  găzduit la Cluj, TIFF.

Din păcate, România nu este înscrisă la una dintre cele mai importante activități ale Academiei și anume ,decernarea premiilor anuale. Este drept că țara cu cei mai mulți membri (613 -Germania) a găzduit această frumoasă festivitate de cel puțin 17 ori, în anul curent premiile urmând a fi acordate în orașul spaniol  Sevilla.

România se situează în a doua jumătate a clasamentului țărilor după numărul de membri (35).Or, Estonia și Letonia cu 18, respectiv 14 membri în Academie sun t țări care  au reușit să găzduiască în 2010 și 2014 ceremonia premiilor anuale ale EFA.

Anglia, Italia, Spania, Franța, Polonia, Elveția, Danemarca, Olanda și Suedia completează topul celor zece țări cu cei mai mulți membri  în EFA, între 279 și 128.

Printr-o mai mare implicare a Ministerului Culturii și Identității Naționale, a Centrului Național al Cinematografiei, a uniunilor de creație ce reunesc profesioniștii filmului românesc, chiar a uniunilor producătorilor de film, cu sprijin de stat sau independenți s-ar putea  corecta anonima prezență a României în cadrul EFA.

Succesele filmului românesc la marile festivaluri internaționale, prezența actorilor români în din ce în ce mai multe coproducții internaționale, nu neapărat cu capital prioritar românesc, îndreptățesc  cu prisosință  și o prezență mai vizibilă în Academia Europeană a Filmului.

Călin Stănculescu, membru EFA

Reclame